In ultima saptamana doua evenimente mi-au captat atentia, fiecare intr-un anumit mod, facandu-ma sa trec de la extaz la agonie, si apoi la o crunta nedumerire asezonata cu un strop de exuberanta becaliana.
1. Si mafiotii se impusca, nu-i asa?
Un jmecher de prin Craiova, pe numele de alint "Caiac", a fost ucis de-un coleg in ale talhariilor, jafurilor, traficului de carne vie si altor indeletniciri aducatoare de bani negri pentru zile albe. Initial, m-a bucurat teribil sa vad ca au inceput sa se taie, impuste, linseze intre ei. E bine. Mai scapa tara de scarbe. Urmarind derularea evenimentelor, am fost oarecum frustrat ca am ratat sansa vietii mele. Si anume sa fiu partas la conducerea pe ultimul drum a ilustrului "interlop", alaturi de vreo 3.000 de alte suflete negre care traiesc din ilegalitati. Evident, as fi putut binecuvanta preafericitul eveniment apeland la prietenul teroristilor, vajnicul C4. Am luat si Napalmul in considerare, dar pe forumurile de specialitate nu am gasit referinte prea bune.
2. Ardeleanul cumpatat si tichia de margaritar
Liniste in Gruia in acest sezon? Rara avis. Mai degraba gasesti scrijelite pe masina niste numere care se vor dovedi norocoase la 6 din 49.
Nu inteleg daca CFR Cluj are sau nu antrenor in clipa de fata. Ultimele zvonuri spun ca nu. Ca echipa au dovedit ca nu prea mai au. Dar, oare, au avut? Un titlu nu inseamna nimic in conditiile in care nu ai maturitatea necesara sa pastrezi omogenitatea (si asa subreda) a lotului. Vinovata e conducerea, nu jucatorii. Saracii n-au apucat sa invete si ei sa se apere in aceeasi formula doua antrenamente consecutiv, ca le-au luat locul alti mici jucatori de fotbal etichetati "fotbalisti" de ungro-vlahul Paszkany. Care, alaturi de ardeleanul Muresan, a facut din rahat bici. Pacat ca n-a tinut vraja, si biciul s-a facut iar rahat. Rahat!
Era de asteptat. Si cine sa plateasca, daca nu Andone, antrenorul care a trebuit sa jongleze cu 3 loturi mai abitir ca un clovn ce-si castiga banii de paine prin metroul bucurestean si a fost fortat sa dialogheze in vreo 5 limbi, uitand astfel limbajul universal al fotbalului.
Muresan a spus ca nu vor lua decizii pripite pentru ca sunt "ardeleni cumpatati". Declarativ, toti ardelenii sunt cumpatati, toti oltenii sunt iuti si bucurestenii get-beget (cei care-au mai ramas) infatuati. Proverbiala cumpatare ardeleneasca de care vorbesc sefii din Gruia ramane insa doar o vorba aruncata intr-un borcan cu truisme si pusa la macerat pentru un viitor incert al clubului. Cand au adus jucatori pe banda rulanta si isi umflau piepturile mai ceva ca taranii in 1907 unde era ascunsa cumpatarea? Probabil in acelasi sertar prafuit in care tineau si numerele de telefon ale lui Protasov. Cum care Protasov? Antrenorul care ridica Ghencea-n picioare. Antrenorul care juca ultramegasuperofensiv. Antrenorul care... Care nu-i roman. Asta mai lipsea CFR-ului. Protasov e tichia de margaritar pe care "cumpatatii" Muresan si Paszkany sunt gata s-o potriveasca pe teasta tesita a echipei. Macar Ando se intelegea cu trei jucatori: Stancioiu, Trica si Deac. Oleg, in schimb, va da din maini asiduu si in fata lor. Va da din maini in romana, in portugheza, in braziliana, suedeza. Va da din maini in fata conducerii. Va da din maini pana va mima fotbalul. Nimic nou, de altfel, prin Gruia. Si conducatorii procedeaza la fel de ceva timp.
duminică, 31 august 2008
luni, 25 august 2008
Pastila de duminica
... apare, din motive tehnice, luni. Multumim RDS pentru ca Florescu nu mai are net acasa de 6 zile. Multumim furtunii care a intrerupt transmisia meciului Vaslui - CFR Cluj, multumim, nu in ultimul rand, soferilor care nu stiu sa-si stapaneasca bolizii.
Am calutu meu, sunt criminal!
"Sofer tanar, 32 de ani, posesor permis categoria B, posesor ferrari, posesor multi caluti sub capota, posesor prietena fidela, posesor conturi bancare, afaceri si locuinta de lux, caut posibila victima accident de circulatie. Mentionez ca sunt un fan al curselor peste linii de tramvai si al fugii de la locul accidentelor. Cei interesati, rog a ma contacta peste 5 ani, cand voi iesi de la mititica. Daca vor reusi prostii care-mi plang ultima victima sa se lupte cu cardurile mele."
Da, a omorat un tanar saptamana trecuta. Client fidel al sectiilor de politie, unde a mai dat declaratii referitoare la alte accidente produse de el, monstrul din Timisoara a mai lovit o data. De data asta, fulgerator. A murit un om. Conteaza? NU. Va sta "pana la 5 ani" dupa gratii. Conteaza? DA. Si eu as vrea sa-l calc pe Geoana, si nu oricum, ci chiar pe trecere. Daca as lua doar 5 ani. Inca o data, justitia isi va face datoria, asa cum ne-a obisnuit. Un criminal nu va plati mai nimic pentru ca a lasat o familie indurerata. Suna patetic, dar chiar asa e! Mi-ar placea mai mult sa fie adusa iar in prim-plan sintagma "ochi pentru ochi". Tribal, dar eficient. Mi-ar placea sa nu conteze banii, pozitia in societate si gastile. Mi-ar placea sa moara dracu' toti nemernicii de teapa neanderthalianului de mai sus. Sa-i planga si pe ei cineva. Cu lacrimi amare. Sa se cheme unul pe altul spre raul Stix, si acolo sa nu aiba niciun ban de aur pentru Cheiron. Sa lase in urma doar jale si suferinta pentru neamurile lor de cioflingari si pentru parintii care i-au invatat ca daca ai bani poti sa cumperi "falsa dreptate".
Sa putreziti in iad 10.000 de ani, otrepelor! Si voi si cei care va acopera, va tin in brate si va cocolosesc atunci cand nu ati merita decat plutonul de executie!
Am calutu meu, sunt criminal!
"Sofer tanar, 32 de ani, posesor permis categoria B, posesor ferrari, posesor multi caluti sub capota, posesor prietena fidela, posesor conturi bancare, afaceri si locuinta de lux, caut posibila victima accident de circulatie. Mentionez ca sunt un fan al curselor peste linii de tramvai si al fugii de la locul accidentelor. Cei interesati, rog a ma contacta peste 5 ani, cand voi iesi de la mititica. Daca vor reusi prostii care-mi plang ultima victima sa se lupte cu cardurile mele."
Da, a omorat un tanar saptamana trecuta. Client fidel al sectiilor de politie, unde a mai dat declaratii referitoare la alte accidente produse de el, monstrul din Timisoara a mai lovit o data. De data asta, fulgerator. A murit un om. Conteaza? NU. Va sta "pana la 5 ani" dupa gratii. Conteaza? DA. Si eu as vrea sa-l calc pe Geoana, si nu oricum, ci chiar pe trecere. Daca as lua doar 5 ani. Inca o data, justitia isi va face datoria, asa cum ne-a obisnuit. Un criminal nu va plati mai nimic pentru ca a lasat o familie indurerata. Suna patetic, dar chiar asa e! Mi-ar placea mai mult sa fie adusa iar in prim-plan sintagma "ochi pentru ochi". Tribal, dar eficient. Mi-ar placea sa nu conteze banii, pozitia in societate si gastile. Mi-ar placea sa moara dracu' toti nemernicii de teapa neanderthalianului de mai sus. Sa-i planga si pe ei cineva. Cu lacrimi amare. Sa se cheme unul pe altul spre raul Stix, si acolo sa nu aiba niciun ban de aur pentru Cheiron. Sa lase in urma doar jale si suferinta pentru neamurile lor de cioflingari si pentru parintii care i-au invatat ca daca ai bani poti sa cumperi "falsa dreptate".
Sa putreziti in iad 10.000 de ani, otrepelor! Si voi si cei care va acopera, va tin in brate si va cocolosesc atunci cand nu ati merita decat plutonul de executie!
vineri, 22 august 2008
Metallica RELOADed
Primul single de pe noul album al baietilor de la Metallica a erupt in spatiul virtual. Suna bine, suna a Metallica. Suna a Black Album, aduce pe alocuri cu Load si Reload si un final ce seamana destul de mult cu One (Master of Puppets). Atat am de obiectat: calitatea sunetului. Sper ca originalul sa sune muuult mai bine.
Concluzie: Florescului ii place. Astept, insa, si alte pareri, deoarece, fiind un big fan, se poate sa dau dovada de subiectivism.
Concluzie: Florescului ii place. Astept, insa, si alte pareri, deoarece, fiind un big fan, se poate sa dau dovada de subiectivism.
duminică, 17 august 2008
Pastila de duminica
Este duminica-seara si o saptamana care pentru mine a inceput cum nu se poate mai prost (am revenit la munca dupa doua saptamani de concediu) e pe cale sa se incheie.
Din tot ce-am citit prin presa in ultimele zile, un lucru mi-a atras in mod deosebit atentia si ma face sa inaugurez o rubrica menita a-mi aduce faima binemeritata in spatiul virtual (glumesc, of course).
O "Pasarica" sigura
Prima "victima" este ilustra analfabeta proclamata de cotcarii presei autohtone "regina porno". Departe de a fi o starleta, Alina Plugaru tanjeste dupa reclama gratuita precum Filip dupa berea Fuborg si nu scapa niciun moment prilejul de a se face remarcata. Mai nou, si-a asigurat "pasarica", obiectul muncii sale fiind evaluat, daca lui Florescu nu-i joaca feste memoria, la un milion de galbeni europeni. Astfel, mult prea blonda Alinuta plateste lunar 8.300 de euroi pentru a beneficia de incredibila asigurare. Nu de alta, dar cand nu va mai face fata, si nici spate, veniturile vor scadea considerabil. Si Doamne-fereste sa ajunga zeita sa faca trotuarul pentru un codru de paine. Pai n-ar fi mai mare rasul?
Zi de aur
Scurt si la obiect, fara floricele:
Constantina Dita Tomescu s-a tras in poza pe podium la Beijing cu cea mai de pret medalie de gat. A castigat de o maniera categorica cursa de maraton, devansand kenience care se antreneaza prin savana cu leii si chinezoaice deprinse cu fuga de regimul comunist si tepele date de patronii romani din industria textila. Felicitari, Pusa! Esti de aur!
Sandra Izbasa a fost si ea impecabila la sol si le-a dat cu steagu-n cap americancelor. Un exercitiu perfect care mai scoate gimnastica romaneasca din conul de umbra in care a intrat in ultima vreme. Deh, Forminte nu-i Bitang. Hmmm... n-are cum, ca Bitang e femeie. Dar parca nici cu Bellu nu pare a avea vreun numitor comun.
sâmbătă, 16 august 2008
Sinistratul
Siderat de tot ce s-a intamplat in ultima perioada in jurul sublimului personaj Mutu Adrian, indraznesc sa initiez o campanie nationala care sa duca la salvarea conturilor prafuite ale ilustrului mingicar romanesc.
Profit de popularitatea de care se bucura umilul meu blog (cel putin 10 persoane ma citesc) pentru a va ruga pe voi, cei care aveti posibilitatea, sa varsati o mica suma intr-un cont pe care il voi afisa in decursul zilei de maine, pentru acest copil batran teribil al fotbalului carpatin.
Satul de caterinca ieftina, Florescu apasa tasta "SERIOS" a tastaturii sale de MAC si scrie urmatoarele:
Pentru cei care nu sunt la curent, Chelsea Londra, clubul patronat de Abramovici, a castigat procesul intentat lui Adrian Mutu, acesta fiind nevoit sa plateasca nici mai mult nici mai putin decat 17,5 milioane de galbeni europeni. Ceea ce inseamna ca daca vinde garsonierele confort 3 din Bucuresti, casele de paianta din Miami si Londra, cortul in care-si petrecea copilaria pe langa Pitesti, cele doua telefoane fixe de antepenultima generatie, verighetele si colectia de parfumuri, plus storcatorul de fructe primit la nunta de la nasul sau, Nicu Gheara, inca va mai avea si de adus de-acasa pentru a-i aduce zambetul pe buze miliardarului rus.
Concluzie: viitura s-a abatut asupra vietii de vedeta a "Briliantului".
S-a revarsat Prutul, Somesul nici el nu s-a lasat mai prejos, Crisul Repede curge iute inspre umila sa locuinta din Florenta. Si nici Dunarea parca nu-si mai gaseste loc in matca si pare ca vrea sa invadeze "Cizma", in cautarea ceui mai sinistrat dintre sinistratii ultimilor ani ai Romaniei. Umilii tarani care toata viata si-au rupt palmele pe campuri si acum dorm in camp pot fi dati uitarii. Ei n-au vazut cum arata un televizor color decat cand le-au ajuns copiii sau nepotii la oras. Si atunci, poate un Eurocolor de 31 cm diagonala, nicidecum vreo plasma full HD de un metru jumate. N-au vorbit la vreun telefon fix vreodata, daramite la mobil (chiar si fara cristale Svarovski). Le este familiara faina si nu cocaina. Acum, ramasi fara casele saracacioase, cladite cu sudoarea fruntii (suna comunist, dar asa e), asteapta sa li se intinda o mana de ajutor. Aceeasi mana care acum se doreste de catre anumite personaje a fi intinsa spre "Sinistratul numarul unu al tarii", Adrian Mutu. Un "Briliant" fara stralucire.
Nici nu ma gandesc sa vars vreo lacrima cand casa lui Mutu va fi luata de apele revarsate de ura lui Abramovici. Recunosc, nu este corect ce i se intampla, Chelsea s-a comportat murdar. Dar sa pui in aceeasi oala (sub presiune) ce s-a intamplat in tara in ultima vreme cu ceea ce este pe cale sa i se intample atacantului nationalei este, indiscutabil, o prostie. Taranul roman nu e vinovat ca Prutul s-a involburat sub prispa lor si a facut praf si pulbere toata agoniseala lui nea Vasile, lui badea Gheorghe sau a tzatzei Floarea. Mutu n-a avut nevoie de ajutorul vreunui Prut ca sa-si faca praf si pulbere viata. Doar praful depus in narile sale isi cere acum drepturile. Cu intarziere, dar si le cere. Si e pe cale sa ia si dobanda.
vineri, 15 august 2008
Ce-a mai facut Florescu...
si de ce mama dracu' n-a mai scris nimic, si nici nu s-a tinut de promisiunea facuta cu doua posturi in urma.
Bine-am revenit pe plaiuri bloggeristice imi urez de unul singur. De cateva zile am inceput munca, dupa un obositor concediu de doua saptamani. :)) Drept pentru care nu am mai scris absolut nimic.
Nici acum nu prea mai am mare lucru de spus, decat ca a fost ultima oara cand litoralul romanesc se va bucura de prezenta mirobolanta a celui ce pastoreste acest incredibil blog, si anume a mea. Io, ca despre mine e vorba, mi-am luat consoarta si am zis hai sa mai dam o sansa turismului romanesc, ca deh, pe Florescu l-a facut ma-sa (care, apropo, e Mărie, si e ziua ei azi, deci ii urez din tot sufletul la multi ani) patriot. Care, patriot fiind, a ales Mamaia. Premisele erau bune: se anunta soare cat cuprinde pentru urmatoarele 6 zile, cat avea celebra familie din poveste sa petreaca la mare. Boooon. Deci: plecat dimineata la 5, ajuns dupa 7 ore jumate in Constanta. Nu de alta, dar vreo 10 kilometri pana la intrarea in Cernavoda i-am parcurs in aproximativ 2 ore. Evident, ne bucuram teribil ca turistul romanesc este apreciat de sinistrii ministri ai transporturilor. Trecand peste peripetiile din prima zi, am decis sa mai acord o sansa nisipului nostru, si am iesit si pe plaja.
Sa mai zica vreun roman verde ca ii pute litoralu' nostru. Rumanii lancezeau ca sardelele pe plaja, pe langa plaja, pe sub plaja, pe la terase, pe unde apucau... Felicitam producatorii de shaorma si le multumim distinsilor nobili agricultori care indesau resturile de la produsul amintit mai sus in "finul" nisip romanesc. La fel, o deosebita apreciere si pentru cei ce spargeau seminte pana aproape de geamandura, cocotati pe saltelele de 50RON bucata+pompa! La mai mare. Florescu a mai beneficiat si de o clatire a retinei seara, cand pipite machiate strident, desprinse parca de pe centura capitalei, mirosind a imitatii de parfumuri de firma dulci-acrisoare, cocotate pe tocuri mult prea inalte pentru puterea de incordare a gambelor si feselor se taraiau in drum spre discotecile houseo-manelistice, sperand ca vreun posesor de limuzina parcata in fata la Rex sa le remarce.
Si carcotasul de Florescu ar putea continua la nesfarsit cu ceea ce nu i-a placut, pentru ca nu i-au placut oamenii. Si fiind in acel weekend peste 240.000 de turisti aveam de unde alege. I-a placut in schimb mancarea, ieftina si buna, bautura cat cuprinde, sucurile ceva cam scumpe, dar e de inteles. La capitolul cazare nu stramb din nas, ca nu e cazul. La noi nu m-as duce oricum la mai mult de 3 stele.
Inchei in coada de peste, ca mai am si de munca. Revin maine cu impresii nu de calatorie, ci de la Galata-Steaua. Cu intarziere. N-are nimic, nu?
Bine-am revenit pe plaiuri bloggeristice imi urez de unul singur. De cateva zile am inceput munca, dupa un obositor concediu de doua saptamani. :)) Drept pentru care nu am mai scris absolut nimic.
Nici acum nu prea mai am mare lucru de spus, decat ca a fost ultima oara cand litoralul romanesc se va bucura de prezenta mirobolanta a celui ce pastoreste acest incredibil blog, si anume a mea. Io, ca despre mine e vorba, mi-am luat consoarta si am zis hai sa mai dam o sansa turismului romanesc, ca deh, pe Florescu l-a facut ma-sa (care, apropo, e Mărie, si e ziua ei azi, deci ii urez din tot sufletul la multi ani) patriot. Care, patriot fiind, a ales Mamaia. Premisele erau bune: se anunta soare cat cuprinde pentru urmatoarele 6 zile, cat avea celebra familie din poveste sa petreaca la mare. Boooon. Deci: plecat dimineata la 5, ajuns dupa 7 ore jumate in Constanta. Nu de alta, dar vreo 10 kilometri pana la intrarea in Cernavoda i-am parcurs in aproximativ 2 ore. Evident, ne bucuram teribil ca turistul romanesc este apreciat de sinistrii ministri ai transporturilor. Trecand peste peripetiile din prima zi, am decis sa mai acord o sansa nisipului nostru, si am iesit si pe plaja.
Sa mai zica vreun roman verde ca ii pute litoralu' nostru. Rumanii lancezeau ca sardelele pe plaja, pe langa plaja, pe sub plaja, pe la terase, pe unde apucau... Felicitam producatorii de shaorma si le multumim distinsilor nobili agricultori care indesau resturile de la produsul amintit mai sus in "finul" nisip romanesc. La fel, o deosebita apreciere si pentru cei ce spargeau seminte pana aproape de geamandura, cocotati pe saltelele de 50RON bucata+pompa! La mai mare. Florescu a mai beneficiat si de o clatire a retinei seara, cand pipite machiate strident, desprinse parca de pe centura capitalei, mirosind a imitatii de parfumuri de firma dulci-acrisoare, cocotate pe tocuri mult prea inalte pentru puterea de incordare a gambelor si feselor se taraiau in drum spre discotecile houseo-manelistice, sperand ca vreun posesor de limuzina parcata in fata la Rex sa le remarce.
Si carcotasul de Florescu ar putea continua la nesfarsit cu ceea ce nu i-a placut, pentru ca nu i-au placut oamenii. Si fiind in acel weekend peste 240.000 de turisti aveam de unde alege. I-a placut in schimb mancarea, ieftina si buna, bautura cat cuprinde, sucurile ceva cam scumpe, dar e de inteles. La capitolul cazare nu stramb din nas, ca nu e cazul. La noi nu m-as duce oricum la mai mult de 3 stele.
Inchei in coada de peste, ca mai am si de munca. Revin maine cu impresii nu de calatorie, ci de la Galata-Steaua. Cu intarziere. N-are nimic, nu?
duminică, 27 iulie 2008
Noul Dica? Vechiul Rica
Am intrerupt ideile expuse in postul precedent, idei ce nu contenesc sa-mi asalateze materia cenusie si-asa destul de sensibila in ultima perioada la ceea ce tine de actul gandirii. Nu, nu renunt, am facut doar o pauza de 90 de minute, pentru a urmari, printre picaturi, amicalul Stelei cu AS Roma.
Conteaza mai putin ca nu a jucat Totti, atata timp cat pe teren au fost Perotta, Aquilani, Taddei, Riise, Panucci sau Montella. Cum la fel de putin conteaza faptul ca ros-albastrii au invins cu 3-1. A fost totusi un amical. Ce conteaza cu adevarat este ca ochiul meu de layouter l-a vazut pe noul Dica. Cel care il va da uitarii pe cel considerat mult timp (pe nedrept, indraznesc sa afirm), poate prea mult chiar, motorul Stelei. Si nu, nu e Dayro Moreno, columbianul putand fi cel mult copilul extrem de talentat dar egoist, care nu da drumul la minge, cautand cu disperare in privirile domnisoarelor de pe marginea terenului un semn ca jongleriilor li se va raspunde cu o cafea. Neaparat columbiana. Parerea mea.
Noul Dica este vechiul Rica. Rica Neaga. Recunosc, sunt intr-o mica masura subiectiv, pentru ca mi-a placut mereu. Nu sa fiu subiectiv, ci de Adrian. A avut puterea sa revina cand era cu un pas in afara Stelei si atunci nu stiu cine Doamne iarta-ma s-ar mai fi incumetat sa-l inregimenteze. A dovedit de nenumarate ori ca are caracter. Nu s-a plans, a jucat ce i s-a spus, desi nu a fost pus in valoare. De la revenirea din Coreea, mai tot timpul pe lista neagra, amenintat cu debarcarea prin obscura Liga a II-a, si-a vazut de treaba lui, fara sa se ceara in alte campionate, fara sa se planga ca in Ghencea se simte nedreptatit, desi si-a rupt oasele pentru club. Altii au fost tinuti in puf si degeaba. Tot vor pene de gaina. Macar de-ar fi vreuna de carne. Repet: parerea mea.
Revenind, Neaga mi-a parut in amicalul de aseara cel mai in masura sa emita pretentii la coroana lui "Dicanio". Sa zic ca "a dat totul pe teren" mi se pare cam mult pentru un amical. La fel, daca incerc termeni prea pomposi, precum "mirific", "senzational", "mirobolant" alunec pe panta abrupta a penibilului. Ma rezum la a spune, sub acoperirea obsedantului "parerea mea", doar atat: a fost omul meciului. Si va mai fi, daca va fi lasat. Parerea mea.
Si daca tot se bate atata moneda in presa romaneasca pe tema: "Cum sa-l facem uitat pe Dica?", propun o singura rezolvare: "Amintiti-va de Rica!". Sau macar uitati-va mai des la el.
Si sa nu uit: parerea mea. Care este!
sâmbătă, 26 iulie 2008
Liga lu Mitica v.0.1
In care Florescu doreste sa expuna minunatei sale audiente o chestie care el vrea s-o faca de cand era mic
De azi, amatorii de fotbal jucat la masa verde, in care brichetele, valizele sau dansul din buric la lojele VIP si jignirile, fie ele si de fatada, tin locul fotbalului spectacol, vor avea parte de un nou sezon al serialului "Liga lu' Mitica". Fotbalul in care se "joga bonito" doar cu "perle" de ligi secunde sau terte de pe meleaguri subdezvoltate ne asteapta sa ne supunem retina celor mai ale dracu' chinuri, precum niste tortionari sado-masochisti pasionati de muzica nascuta din dintii fierastraului doctorului Mengele.
Ca mare iubitor al termenului care desemneaza jocul cu mingea rotunda inventat de niste britanici spalaciti, aflati de fapt in cautarea modalitatii ideale de a da jos tonele de bere distribuite dizgratios in jurul taliei, imi propun sa fac, in fiecare zi de luni, o scurta analiza a etapei ce tocmai se va fi incheiat. Ati auzit vreodata ca vreun oarecare Florescu sa faca cronici sau analize pertinente? Nu, nici macar impertinente, va spun eu. Pentru ca Florescu nu e capabil de asa ceva, ci doar va incerca sa expuna punctul sau de vedere (care, oricum, nu e foarte clar din pricina hipermetropiei) despre ceea ce a fost. Un punct de vedere al unui simplu si umil layouter.
Promit sa nu plictisesc.
Promiteti sa ma injurati daca nu va place?
De azi, amatorii de fotbal jucat la masa verde, in care brichetele, valizele sau dansul din buric la lojele VIP si jignirile, fie ele si de fatada, tin locul fotbalului spectacol, vor avea parte de un nou sezon al serialului "Liga lu' Mitica". Fotbalul in care se "joga bonito" doar cu "perle" de ligi secunde sau terte de pe meleaguri subdezvoltate ne asteapta sa ne supunem retina celor mai ale dracu' chinuri, precum niste tortionari sado-masochisti pasionati de muzica nascuta din dintii fierastraului doctorului Mengele.
Ca mare iubitor al termenului care desemneaza jocul cu mingea rotunda inventat de niste britanici spalaciti, aflati de fapt in cautarea modalitatii ideale de a da jos tonele de bere distribuite dizgratios in jurul taliei, imi propun sa fac, in fiecare zi de luni, o scurta analiza a etapei ce tocmai se va fi incheiat. Ati auzit vreodata ca vreun oarecare Florescu sa faca cronici sau analize pertinente? Nu, nici macar impertinente, va spun eu. Pentru ca Florescu nu e capabil de asa ceva, ci doar va incerca sa expuna punctul sau de vedere (care, oricum, nu e foarte clar din pricina hipermetropiei) despre ceea ce a fost. Un punct de vedere al unui simplu si umil layouter.
Promit sa nu plictisesc.
Promiteti sa ma injurati daca nu va place?
joi, 24 iulie 2008
.., And 'Tallica for All
Foto: Cristian Simion / CompactEi bine, da! 23.07.2008 reprezinta data la care Florescu a fost prezent pentru a doua oara in umila sa viata pamanteana la un megaconcert Metallica. Si bine-a facut. Ca e de povestit nepotilor!
Part 1 - Drumul spre stadion
Ma asteptam sa fie haos. Din fericire, nu a fost chiar asa. Organizare destul de buna, lumea parca mai cuminte decat cu alte ocazii. Umilii nostri purtatori de bulan insistau pe ideea "eliberarii carosabilului" si a "circularii pe trotuar". Roacherii romanesti insistau, la randul lor, sa circule pe unde vor. N-au fost incidente. De cand am intrat pe Dr. Lister, strada care ducea inspre portile de acces spre gazon, am fost intampinat de o ceata parca interminabila de.... bisnitari. Care intrebau, foarte politicos, daca... "aveti cumva un bilet de vanzare?". Deci se poate si asa! Pe o distanta de aproximativ 700 de metri am fost intrebat de cel putin 30 de ori acest lucru.
Part 2 - Accesul
Placut surprins, barosanii de la intrare s-au comportat civilizat. Fara imbranceli, fara priviri chiorase. Din pacate (pentru mine), informatia conform careia accesul cu aparate foto este interzis a fost falsa. S-a intrat si cu camere, nu numai mici aparate foto.
Part 3 - In care Florescu intra in contact cu masele, socializeaza cu vechi amici si bea doua beri cu 100.000
Profund uimit de ce vazusem pana la acel moment, am achizitionat una bucata camasa inscriptionata cu numele formatiei vocal instrumentale ce urma sa presteze intru implinirea sufleteasca a multimii ratacite pe un gazon ud, la adapostul marelui Marriott. Revenind, camasa a costat o suta de lei romanesti. Evident, am dat banii fara sa ma uit, pe considerentul: "io-s mare fan". Sotia nu a fost de aceeasi parere. Punct. :)) Urmatorul pas a fost accesul pe gazon. Ma rog, pe cauciucul montat de organizatori pentru protejarea spatiului verde (ce pompos suna). Buna idee. Proasta ideea cu jetoanele raiffeisen. Dadeai 2,5 lei pe unul. Cu doua jetoane iti luai o bere la 0,33. Care bere am baut si io doua, care este, sa nu fiu chiar nebaut la eveniment. Si tot plimbandu-ma spre fotoliul meu exclusivist, in fata scenei in centru, m-am imbratisat cu o groaza de vechi prieteni, parteneri de petreceri nebune, concerte criminale si betii crunte. Am depanat amintiri. Io. O parte din ei nu, pentru ca berea atarna greu. :))
Part 4 - The Sword
Asta a fost deschiderea. Nu m-au impresionat, in principal pentru ca in timp ce ei prestau pe scena eu eram actorul partii de mai sus, si anume a treia. Asa ca trec direct la main event!
Part 5 - in care baietii de la 'Tallica face spectacol
Pe scurt, de inceput, asta a fost playlist-ul serii:
Creeping Death
For Whom The Bell Tolls
Ride The Lightning
Harvester Of Sorrow
Sanitarium
The Four Horsemen
And Justice For All
No Remorse
Fade To Black
Master of puppets
Whiplash
Nothing Else Matters
Sad But True
One
Enter Sandman
Last Caress
So What
Seek And Destroy
Ploaia sacaitoare n-a oprit masele sa cante cot la cot cu Hetfield timp de peste doua ore. Scurt si la obiect, ca nu ma pricep sa scriu despre muzica, zic asa: 'Tallica 2008 a fost cu mult peste 'Tallica '99, si din punct de vedere al sunetului, si al show-ului, si, ceea ce conteaza cel mai mult, zic eu, al publicului. Se vede ca a crescut. A trecut prin scoala unor valuri de concerte destul de interesante in ultimii ani si a ajuns la o maturitate care i-a permis sa ii lase pe James&co. cu gura cascata. Un prieten, mai carcotas din fire, spunea ca basul s-a auzit ca la discoteca, houseoteca sau cum dracu s-or mai numi, si ca publicul n-a facut atmosfera. Daca ma uit la concerte vechi de-ale lor, pot sa spun cu mana pe inima ca basul s-a auzit cum ar trebui sa se auda. Pana acum nu a fost pus in valoare cum trebe. De ieri am vazut altceva. Mai multa rautate. Ritmuri rapide. Riffuri incredibil de curate. Whiplash, cantat la viteza dubla, sta marturie. Ce a lipsit, insa, a fost Hammett. Nu s-a auzit cum ar fi trebuit. Poate e doar o parere. Cu toate astea, au sunat cum ar trebui s-o faca si de-acum incolo. Nu au cantat nimic de la Load incoace, semn ca vor sa revina la vechile obiceiuri. Poate Death Magnetic va fi chiar un "...And Justice for All" 2, cine stie.... Aflam in septembrie... Revenind, One a fost teribil. Din randul 5, banca din centru, simteam cum imi arde fata de la efectele pirotehnice. Nothing else matters? O placere! Last Caress? Nebunie. The Four Horsemen? Wow! Dementa la viteza maxima. Hetfield? Pus pe caterinca, asa cum facea pe timpuri. Ma obisnuisem cu o Metallica mai blazata pe scena. Cel putin senzatia asta mi-au lasat-o in ultima perioada. Si nu-mi placea deloc. Se pare ca le-a revenit placerea de a face show. S-a vazut in atitudinea lor de aseara. Si nu ma hazardez daca spun ca si noi, cei multi, care am indurat ploaia, avem un merit. Imi place sa cred ca au fost foarte placut surprinsi de atmosfera din Parcul cu Platani si vor include Romania pe harta concertelor anuale. Timpul va decide daca am dreptate.
Pana atunci,
'Tallica ROCKS!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)