"Cocoseii"

La ora asta, Nicolita nu si-a schimbat inca echipamentul, Dica mai face incalzirea, gandindu-se ce bine-ar fi fost sa fi jucat macar 3 minute, iar Piturca nu-si poate controla ranjetul plin de satisfactie, schimonosit ca un calau in fata victimei.
Romania n-a batut cu 2-1, Banel n-a dat trei goluri, asa cum circula un banc prost pe messenger azi, de pronosticul meu s-a ales praful, si, totusi, am luat un punct. Chinuit. Ne multumim cu el, ne incanta cum ne incanta o revista Playboy in germana cand pubertatea ne lovea cu putere in moalele capului. Dar chiar ar trebui sa fim multumiti? Unii se bucura ca in mai '86. Unii mai carcotasi injura printre dinti. Eu sunt undeva la mijloc. E bine ca am luat un punct, e rau ca nu le-am luat pe toate. Se putea. "Cocoseii" n-au jucat nimic. Le-o fi fost frica de noi. I-am timorat! Le-am ascuns mingea! I-am adormit! Aiurea! Nu mai sunt decat o umbra a "Cocosului galic" de pe vremea lui Zidane. Ribery n-a miscat de cand au dat Rat si Goian cu el de pamant, Anelka pare mai aproape de cimitirul elefantilor decat de finala din 29 iunie, iar Domenech, in sinea lui, era multumit ca ai nostri nu joaca nimic. Nu de alta, dar stia ca nici ai lui nu sunt mai breji.
Despre ai nostri, mai nimic. Si ei tot niste "Cocosei". Nu galici, ci de Crevedia. Tot dracu ala e. Mutu ne-a obisnuit sa clacheze in momente cheie, Cocis tocmai si-a gasit palaria aia prea mare pe care o cauta de ceva vreme, iar Daniel Niculae pare ca si-a facut prieteni handbalisti prin Franta. A avut ce invata de la ei. Prea putin parca, dar ce conteaza. Mai bifam o selectie si trece. Macar Piturca se bucura. Si unii curajosi de prin Piata Revolutiei, care au indurat ploaia ca sa vada pasele mijlocasilor catre Lobont. Circulatia mingii a fost buna. Directia gresita. Dar noi ne bucuram. E tipic romanesc, nu?
Mai avem patru zile sa crestem. Si sa fim macar o data "Cocosi". Macar 90 de minute. Macar vara asta! Macar atat!